Biblioteca prinde viata!

B i b l i o t e c a p r i n d e v i a t a!

miercuri, 22 decembrie 2010

Planul national de advocacy al bibliotecilor publice

PLAN DE ADVOCACY SI RASPUNS LA
CRIZA BUGETARA
Plan elaborat de
Grupul de lucru pentru combaterea efectelor
crizei economice si ANBPR
FACTORI INTERESATI SI ROLURILE
ACESTORA:
 Bibliotecile locale – constientizarea publicului,
advocacy initiat de cetateni
 Biblioteci judetene – constientizarea publicului,
advocacy initiat de cetateni, coordonare si instruire
pentru bibliotecile locale
 ANBPR – crearea si diseminarea ghidurilor pentru
sprijinirea activitatilor la nivel judetean si local;
coordonarea eforturilor de advocacy in timpul
campaniei de advocacy
FACTORI INTERESATI SI ROLURILE
ACESTORA:
 Biblioteca Nationala – parteneriat cu celelalte
grupuri si factori interesati
 IREX - dezvoltarea capacitatii institutionale a
factorilor interesati, sprijin logistic, facilitare,
campania de constientizare a publicului
 Economic Task Force (ETF)
 Cetatenii – realizarea activitatilor de advocacy
 Mass media, alte grupuri interesate (scoli, ONG,
etc.)
SCOPURI:
 Advocacy
 Constientizarea publicului
 Raspuns la criza bugetara
 Instruire pentru advocacy
 Implementare, evaluare si re-ajustare
NIVELURI DE ACTIVITATE:
 Local (L)
 Judetean (J)
 National (N)/ANBPR (A)
 IREX (I)
ADVOCACY
 Scopul nostru este sa cream un angajament la nivel
national pentru sprijinirea si sustenabilitatea
bibliotecilor publice din Romania.
OBIECTIVE PENTRU ADVOCACY
 Crearea unui grup de sprijin (advocacy) la nivel national
format din reprezentanti ai conducerii ANBPR,
personalitati influente la nivel national, reprezentanti ai
bibliotecilor judetene si reprezentanti ai autoritatilor
publice care sa faca advocacy la nivel central (guvern si
parlament). (N=A)
 ANBPR va lucra impreuna cu IREX pentru a crea o serie
de ghiduri si instrumente pentru advocacy la toate
nivelurile (national, judetean, local) (A & I). La aceasta
activitate vor contribui membrii ETF, IREX, LS si
participantii la Scoala de vara pentru tinerii bibliotecari
OBIECTIVE DE ADVOCACY (cont.)
 Bibliotecile judetene vor crea planuri de advocacy
si grupuri de sprijin (Prietenii bibliotecii) si vor
indruma bibliotecile locale in realizarea unor
activitati similare
 Bibliotecile locale vor crea si implementa planuri
de advocacy pentru a sustine cauza bibliotecilor in
fata consiliilor locale, pe baza modelelor create la
nivel judetean. (L)
CONSTIENTIZAREA PUBLICULUI
 Scopul nostru este acela de a face publicul din
Romania si factorii de decizie sa inteleaga
importanta si valoarea bibliotecilor publice din
comunitatile pe care le deservesc acestea.
OBIECTIVE DE CONSTIENTIZARE
 Evaluarea nevoilor de servicii de biblioteca la nivel
judetean si local pentru a creste numarul si a diversifica
tipurile de utilizatori (J & L). (BJ care au experienta vor
transmite modele prin ANBPR)
 Diversificarea serviciilor conform nevoilor de la nivel
judetean si local. (J& L)
 Crearea si masurarea indicatorilor de biblioteca necesari
pentru prezentarea valorii bibliotecilor in fiecare
comunitate. Acesti indicatori vor masura cresterea
numarului de utilizatori si numarul de servicii nou
implementate. (J)
OBIECTIVE DE CONSTIENTIZARE (cont.)
 Crearea si implementarea unei campanii de
constientizare a publicului la nivel national. (N)
 Evaluarea sistematica a satisfactiei utilizatorilor,
constientizarii publicului si impactului, pentru a
stabili daca sunt realizate obiectivele. (N, J& L) Se
folosesc sondaje si evaluari statistice periodice.
RASPUNSUL LA CRIZA BUGETARA
 Scopul nostru este acela de a fi pregatiti si de a
raspunde in situatiile in care se reduc bugetele
bibliotecilor judetene si locale astfel incat
reducerea serviciilor in comunitatile noastre sa fie
minima.
OBIECTIVE PENTRU CRIZA BUGETARA
 Definirea criteriilor de eficienta pentru servicii si a
criteriilor de performanta pentru personal, pentru
a avea/implementa un „plan de avarie”, conform
legislatiei specifice. (J & L).
 Asigurarea transparentei si a unei comunicari
eficiente la toate nivelurile. (J & L) termen
1.01.2011
OBIECTIVE PENTRU CRIZA BUGETARA
(cont.)
 Elaborarea si implementarea de planuri pentru
reducerea costurilor si personalului, externalizarea
serviciilor si furnizarea de servicii prin parteneriat.
(in functie de situatie)
INSTRUIRE ADVOCACY
 Scopul nostru este sa instruim persoane care sa
pledeze activ cauza bibliotecii la nivel judetean si
local, astfel incat sa fie pregatiti si sprijiniti in
desfasurarea activitatilor de advocacy.
OBIECTIVE INSTRUIRE
 Crearea unui grup de persoane specializate in
advocacy care vor sprijini bibliotecarii sa militeze
pentru cauza bibliotecii in fata autoritatilor
(ANBPR)
 IREX va organiza sesiuni de formare pe advocacy (2
grupe a cate 21 de participanti) (cate 5 zile pentru
fiecare grup)
OBIECTIVE INSTRUIRE (cont.)
 Participantii care au fost instruiti in sesiunea de formare
pe advocacy vor pune in practica in comunitatile lor,
campanii de advocacy care vin in intampinarea nevoilor
bibliotecii si vor infinta grupuir de sprijin (Prietenii
Bibliotecii).
 ANBPR va identifica un grup de 5 participanti si
implementatori de campanii de advocacy, pentru a-I
implica in activitati de advocacy la nivel national.
 ANBPR va identifica un grup de 5 participanti si
implementatori de campanii de advocacy, pentru a-I
implica in activitati de advocacy la nivel national.
IMPLEMENTARE SI EVALUARE
 Scopul nostru este acela de a implementa imediat
Planul de Advocacy si Raspuns la Criza Bugetara sis
a continue monitorizarea si evaluarea progresului la
nivel national, judetean si local pentru a ne asigura
ca vom putea indeplini obiectivele propuse
(recomandari ale consultantilor de la Library
Strategies)
OBIECTIVE EVALUARE
 ANBPR va prezenta planul pentru adoptare de catre
Adunarea Generala.
 Conducerea ANBPR va numi grupul ETF sa creeze planul
de implementare pe 6 si, respectiv 12 luni.
 Grupul de lucru pentru criza economica (ETF) va
continua sa acorde sprijin pentru indeplinirea
activitatilor din acest plan colaborand cu consultantii
Library Strategies pentru a crea materiale (“ghiduri pas
cu pas”), diseminand informatii si creand grupuri de
initiativa in bibliotecile lor.
OBIECTIVE EVALUARE (cont.)
 ANBPR va monitoriza pasii facuti pentru implementarea
planului si va cere contributii de la bibliotecile judetene
cu privire la activitatile de la nivel judetean si local
(forum online sau alte mijloace).
 Bibliotecile judetene vor comunica unele cu altele cu
privire la activitatile pe care le realizeaza in judetele lor
si bibliotecile locale. (forum online sau alte mijloace)
 IREX va asigura sprijin pentru implementarea planului
prin facilitarea si oferirea de sprijin logistic dupa caz.
OBIECTIVE EVALUARE (cont.)
 ANBPR va crea o sesiune in cadrul conferintelor,
pentru impartasirea de povesti de success
referitoare la advocacy si raspunsul la criza
economica.
 ANBPR si IREX vor evalua planul la fiecare 6 luni si
vor revizui si adapta planul anual.
ECHIPA
 Acest plan si intregul proces de gandire din spatele lui este meritul
urmatorilor voluntari, membri aiANBPR:
 Corina Ciuraru Ruxandra Nazare
 DragosAdrian Neagu Stefan Plesoianu
 Florica Pop Adriana Gheorghiu
 Delia Pantea Onuc Nemes
 Constantin Mituca
 NicoletaTrasca
 Mihail Grinea
 Monica Avram
 Lacramioara Cocuz
LIBRARY STRATEGIES
 Sue Hall (sue@thefriends.org)
 Peter Pearson (peterp@thefriends.org)
 Toni Garvey (toni.garvey@gmail.com)

marți, 14 decembrie 2010

SERVICII DE BIBLIOTECĂ

Biblioteconomia : o filozofie a pasiunii, a viziunii şi a imaginaţiei.

Biblioteca a aparţinut şi aparţine în continuare comunităţii intrând, de-a lungul timpului, în tradiţia culturală a popoarelor. Drumul cărţii a fost strâns legat de cel al bibliotecii. Sintetizând acest parcurs, bibliologul Dan Simonescu, membru de onoare al Academiei Române, afirma: ”Cartea şi biblioteca sunt două noţiuni în perfectă armonie, care trăiesc bine una lângă alta, ba mai mult se completează în aşa fel, încât una fără alta nu poate vieţui... Cartea este mijlocul necesar de a trăi, o necesitate vitală pentru omul înzestrat cu pasiunea cunoaşterii adevărului şi a noului,pentru acela dotat cu simţul a tot ce este frumos în lume”
Biblioteca este o instituţie cu responsabilitate socială, educativă, informaţională. Activitatea din bibliotecile publice abordează atât dezvoltarea serviciilor tradiţionale pe care biblioteca publică le oferă publicului în mod obişnuit (împrumutul, consultarea de documente), cât şi serviciile noi pe care biblioteca le poate dezvolta o dată cu introducerea noilor tehnologii şi a comunicaţiilor (bazate pe Internet) în activitatea şi operaţiunile ei zilnice, atât pentru bibliotecar cât şi pentru utilizator.
Familiarizarea bibliotecarilor cu potenţialul serviciilor pe care le pot oferi comunităţii din care fac parte şi pe care o deservesc, dar şi oferirea câtorva soluţii pentru modernizarea bibliotecilor publice si, implicit, a serviciilor noi pe care acestea le pot oferi din perspectiva utilizatorului, sunt în beneficiul tuturor. Biblioteca trebuie să-şi adapteze oferta de servicii pentru a veni în întâmpinarea nevoilor cetăţeanului contemporan care este utilizator al serviciilor de bibliotecă sau un potenţial utilizator. Câteva servicii noi pe care bibliotecile publice le pot oferi sunt :
- organizarea cursurilor de instruire pentru utilizatori ;
- organizarea de activităţi pe bază de voluntariat ;
- redactarea şi publicarea site-urilor web ;
- acces la programe de aplicaţie, servicii suport (tipărirea la cerere,
transferul de fişiere digitale pe diferite medii, scanare la cerere,
fotografiere în format digital) ;
- organizarea de activităţi- pentru persoanele cu nevoi speciale ;
- pentru diferite etni ;
- pentru persoanele de vârsta a treia ;

Biblioteca publică nu mai este un loc unde indivizii unei comunităţi vin doar să se documenteze sau să cerceteze; biblioteca publică de azi se doreşte a fi un centru de informare unde individul vine pentru a găsi răspuns rapid la o întrebare care îl preocupă, pentru a primi îndrumare în vederea consultării unor site-uri de pe internet, pentru a împrumuta materiale de informare şi divertisment indiferent de formatul şi suportul pe care acestea se află.

PUTEM REUŞII !

Cuvintele sunt puternice. Să acordăm atenţie modului în care ne referim la persoanele care utilizează biblioteca în prezent şi la cele care nu o fac încă. Vrem ca oricine să se simtă bine venit în bibliotecă.
Serviciile de bibliotecă nu au o reţetă universală. Oamenii folosesc biblioteca din diferite motive. Există mai multe obstacole care îi fac pe oameni să nu utilizeze biblioteca, iar acestea pot fi diferite pentru fiecare audienţă vizată. Nu toate obstacolele pot fi eliminate de către personalul bibliotecii sau prin intermediul resurselor suplimentare, dar continuăm să gândim mereu creativ la ceea ce putem face pentru a reduce sau elimina obstacolele.
Serviciile bibliotecare de succes vizează audienţe specifice. Este important să avem în vedere un grup ţintă când îmbunătăţim un serviciu sau dezvoltăm un serviciu nou.
Identificarea ideilor cu privire la serviciile posibile, sau orice altă temă, este un proces destul de uşor. Alegerea între ideile bune nu este atât de uşoară.Este important să ne bazăm ideile pe criterii ce pot fi explicate. Când ne gândim la servicii posibile, criteriile se vor concentra pe ceea ce este cel mai bun pentru utilizator.
Este foarte important să luăm decizii cu privire la serviciile oferite pe baza altor criterii decât preferinţa personală de a lucra cu un tip de persoană în loc de altul.
Poate că este imposibil să creăm şi să oferim serviciul perfect care să îndeplinească nevoile fiecărei persoane sau chiar grupuri de persoane în comunitate. Dar, este important să utilizăm resursele limitate pentru a oferi cele mai eficiente servicii pentru satul, comuna sau oraşul nostru.
Există patru tipuri de resurse ale bibliotecii: personalul, colecţiile, tehnologia şi dotările.
Banii NU reprezintă o resursă. Banii sunt utili doar când sunt folosiţi pentru a obţine o resursă. Banii sunt utilizaţi de fapt pentru resurse. Bani sunt utili pentru o bibliotecă doar atunci când sunt utilizaţi pentru a îmbunătăţii ceva ori pentru a crea ceva nou..
Bibliotecarii se pot baza pe mai mult decât una sau două surse pentru resursele necesare. Multe personae sau organizaţii ar dori să ajute. Ceea ce trebuie să facem este să IDENTIFICĂM aceste surse şi să le SOLICITĂM participarea în eforturile de a servi comunitatea.
Când se planifică un serviciu de îmbunătăţit sau unul nou, este esenţial să se cunoască resursele de care va fi nevoie. Este important să avem în vedere utilizatorul atunci când creăm orice serviciu. Nu este de ajuns doar să fie un serviciu de interes pentru acesta. Trebuie să fie oferit într-un moment şi un loc unde utilizatorul chiar poate să utilizeze serviciul.
Dacă dorim să cerem resurse suplimentare sau să promovăm serviciile bibliotecii, trebuie să avem un mesaj convingător. Mesajul trebuie să fie interesant pentru ascultător şi să ofere suficiente informaţii pentru a ne expune punctul de vedere. Concepem un mesaj destul de lung încât să-şi atingă scopul, dar destul de scurt încât să nu plictisească ascultătorul. Ţinem cont că, foarte puţini oameni, dacă există cineva, sunt la fel de interesaţi de bibliotecă precum noi bibliotecarii.
E puţin probabil să avem succes de fiecare dată când cerem ceva. Dar, este sigur că trebuie să cerem pentru a avea succes.
Pentru majoritatea dintre noi, este întodeauna mai uşor să îi vorbim cuiva despre bibliotecă sau resursele de care avem nevoie dacă am avut o şansă să ne pregătim. Însă, chiar dacă am pregătit şi exersat mesajul, este important să pară spontan. Dorim ca ascultătorul să creadă că vorbim”din inimă” şi nu că livrăm un discurs memorat.
Promovarea unui program sau serviciu în cadrul bibliotecii trebuie să fie personalizat pentru persoanele la care dorim să ajungem. Trebuie să promovăm serviciul în locuri în care este posibil să meargă audienţa ţintă şi să utilizăm metode adecvate pentru acea locaţie şi pentru acea audienţă.
Este inutil să promovăm programe în bibliotecă dacă încercăm să ajungem la o audienţă care nu frecventează biblioteca. Este necesar să promovăm serviciile în locuri unde personajele merg frecvent şi de bunăvoie.
Să utilizăm feedbackul primit de la membrii comunităţii pentru a îmbunătăţi serviciile pe care le oferă biblioteca şi pentu a obţine resursele suplimentare în vederea îmbunătăţirii acestora. Singurul mod de a şti ce părere au membrii comunităţii cu privire la bibliotecă este de a-i întreba.
Ne cunoaştem comunitatea şi ne-am asumat angajamentul de a oferi cel mai bun serviciu posibil în cadrul bibliotecii. Nu suntem singuri- putem colabora cu colegii, putem cere sfatul şi ajutorul colegilor.


PUTEM REUŞI !
Bibliotecari: GETA ŢEPELUŞ
DOINA ŢIFREA
AURORA PAŞCAN
AURICA-MARIA UJICĂ

Bibliografie:
Biblioteca- informare, comunicare, cunoaştere- 2008
Garcia, J.,Zănescu, M., Crişan,C., Grigore,B.,Aghiniţei,C.–Bazele
serviciilor noi de bibliotecă(Caiet de exerciţii)- 2010
Revista Biblioteca -2010

luni, 29 noiembrie 2010

Management cultural

Modulul I
MANAGEMENT CULTURAL
Aura Dvoracic
Atunci când încercăm să definim managementul cultural ne lovim de un adevărat vid informaţional pe plan naţional.
De ce ?
Răspunsul e simplu : pe plan naţional nu se consideră ca fiind necesară tratarea cu seriozitatea pe care o incumbă disciplina numită management cultural. Doar câţiva practicieni ai domeniului, cum ar fi dr. Aura Corbeanu, care încercând să abordeze această disciplină spunea : “(…) Profesionalizarea treptată a domeniului operativ în cultură (apariţia noilor meserii în management, comunicare, gestiune) m-au determinat să încerc o structură sistematică a informaţiilor şi o formulare a competenţelor pe care le-am acumulat în ultimii ani, pentru a oferi noilor generaţii de operatori culturali şi tuturor profesioniştilor interesaţi de acest tip de activităţi (nu în ultimul rând studenţilor pe care încerc să-i iniţiez în domeniul managementului cultural) câteva instrumente concrete de lucru.”
Plecând de la o bogată bibliografie europeană, vom încerca să articulăm câteva repere teoretice ale disciplinei managementului cultural (sau a ştiinţei privind organizarea activităţilor culturale, cum s-a numit la începutul anilor ’60 această disciplină ştiinţifică aplicată). Pentru aceasta, ne vom strădui să răspundem la câteva întrebări : Ce este cultura ? Care este obiectul managementului cultural ? Care sunt obiectivele managementului cultural ? Cine este managerul cultural ? Care sunt componentele managementului cultural ?
Parte a culturologiei, dar şi a managementului contemporan, managementul cultural nu este încă în România o disciplină ştiinţifică de prestigiu, care să contribuie la crearea valorii adăugate produsului şi serviciului cultural ca element necesar dezvoltării şi reconstrucţiei sociale.

Dar ce este cultura ?!
Succint, cultura înseamnă premiere teatrale, concerte, festivaluri de film, studiul vechilor documente, precum şi eforturile constante ale operatorilor culturali pentru ca vizitatorii, cititorii şi utilizatorii să relizeze bogăţiile inestimabile care îi aşteaptă în biblioteci şi muzee. Aşadar, cultura înseamnă operele nemuritoare ale gânditorilor, dar şi efortul ca, sub formă de cărţi în mii de exemplare, tipărite şi digitale, ea să fie accesibilă publicului larg. Anunţurile, reclamele care, prin intermediul presei, radioului şi televiziunii, invită la lansări de carte, expoziţii, spectacole, concerte etc. Şi mai înseamnă şi proiecte culturale !
Schimbările de esenţă, pe care le parcurgem la nivel cultural, acum, la început de mileniu, prin care se încearcă dovedirea a ceea ce numim dimensiunea economică a culturii, care este dată atât de sectoarele tradiţionale culturale dar şi de dezvoltarea industriilor culturale moderne, confirmă rolul-cheie a managementului cultural în elaborarea acelor proiecte culturale – adevărate pârghii de implementare şi de evaluare a eficacităţii strategiilor culturale specifice temeinic fundamentate la nivel local, regional, naţional şi internaţional.
Managementul cultural defineşte spaţiul în interiorul căruia se pot realiza condiţiile creaţiei culturale şi, mai ales, artistice, formele implementării acesteia şi ale receptării de către publicul larg.

Care este obiectul de studiu al managementului cultural ?
Studiul tuturor metodelor de organizare a instituţiilor culturale ce apar în diverse societăţi şi în diverse perioade istorice în interiorul manifestărilor culturale în totalitatea lor şi în sectoarele culturale constituie obiectul de studiu al disciplinei managementului cultural.
Recunoscută pe plan european mai larg doar începând cu anii ’80, moment în care domeniul cultural aflat în plină explozie a internaţionalizării, face apel tot mai des la specialişti din domenii din ce în ce mai variate, disciplina managementul cultural este şi rămâne o ştiinţă de origine preponderent anglo-americană şi trebuie menţionat faptul că definirea acesteia variază mult de la o ţară europeană la alta (vezi Franţa şi Marea Britanie), dar şi între o componentă şi alta (vezi managementul muzeelor faţă de managementul teatrelor, sau cel al industriilor culturale comparat cu managementul bibliotecilor).

Care sunt obiectivele managementului cultural ?
Obiectivul fundamental al managementului cultural este descoperirea soluţiilor (a modelelor) organizatorice corespunzătoare, care să determine o activitate culturală eficace şi eficientă în domeniul social şi al economiei de piaţă (Milena Dragićević-Šešić, Branimir Stojković. Cultura.Management.Mediere.Marketing. Timişoara, Brumar, 2002, p.15). Rezultă două dimensiuni de bază ale managementului cultural, dimensiuni care se întrepătrund şi se completează, şi anume:
a) dimensiunea analitic-descriptivă ( descrierea şi cercetarea formelor şi metodelor existente de organizare) şi
b) dimensiunea de proiectare-modelare (dezvoltarea şi descoperirea unor noi forme şi modalităţi, mai adecvate, de organizare).
Obiectivele specifice ale managementului cultural sunt următoarele:
• conceperea sistemului vieţii culturale, care pleacă de la o anumită politică culturală a unei ţări şi al unei comunităţi;
• modelarea organizatorică a sistemului vieţii culturale în interiorul unei ţări şi al unei comunităţi;
• planificarea dezvoltării culturale, ceea ce presupune stabilirea ţelurilor, priorităţilor şi a metodelor de implementare a politicii culturale, precum şi cercetarea situaţiei culturale existente, ca punct de pornire în conceperea modelelor de planificare;
• conceperea sistemelor de parteneriat public-privat în activităţile culturale, care vor duce la optimizarea rezultatelor obţinute;
• realizarea infrastructurii culturale, precum şi coordonarea şi organizarea activităţilor din interiorul acestora – managementul instituţiilor culturale respective;
• organizarea procesului de producţie (managementul proiectelor culturale) în interiorul instituţiei de cultură sau independent;
• organizarea procesului de difuzare a culturii;
• managementul şi marketingul produsului şi serviciului cultural;
• instituirea formelor şi modelelor de colaborare culturală internaţională;
• constituirea reţelelor culturale tematice.
Aceste zece obiective ale managementului cultural presupun diverse grade de instruire şi competenţe ale managerului cultural. Deci,

Cine este managerul cultural ?
Misiunea managerului cultural este acea de a asocia managementul, creativitatea şi cultura în vederea dezvoltării durabile a unei comunităţi. Managerul cultural este în serviciul unei instituţii publice de cultură, a unei asociaţii sau fundaţii culturale, a unui centru cultural etc. El trebuie să cunoască foarte bine economia culturii deoarece concepe un proiect al organizaţiei pe care o serveşte ce presupune un buget pe care trebuie să ştie să-l gestioneze. Managerul cultural poate să conducă un teatru sau afacerile culturale ale oraşului.
Managerul cultural trebuie să aibă o vastă şi solidă cultură generală.
Managerul cultural este organizat, tenace, răbdător, riguros, vizionar, îşi asumă riscuri, are simţ artistic şi abilităţi în realizarea contactelor, este rezistent la stres şi are calităţi de manager.
Managerul cultural are o formaţie academică umanistă în general, competenţe în management organizaţional, în managementul proiectelor, comunicare şi relaţii publice, istoria artei dar şi în gestiunea costurilor. Desigur, el se specializează într-un domeniu specific, tocmai pentru a putea face faţă cerinţelor în permanentă schimbare.
Deci, sfera activităţilor managerului cultural cuprinde crearea condiţiilor pentru manifestările culturale şi producţia bunurilor culturale (a ideilor şi valorilor) pentru transpunerea lor în opere la care publicul larg să aibă acces oricând şi de oriunde, precum şi pentru receptarea acestor opere din partea opiniei publice.
Înainte de a vedea care sunt componentele managementului cultural, e bine să reţinem faptul că managementul ca disciplină ştiinţifică nu este independent de contextul civilizator şi cultural în care a apărut, respectiv, în care s-a dezvoltat în continuare.
Dacă filosofia managementului american este orientată spre viitor şi se caracterizează prin vitalitate, mobilitate, lipsa formalismului, abundenţă, cantitate şi organizare exemplară, filosofia managementului european, orientată spre trecut şi prezent, se caracterizează prin: prudenţă, stabilitate, respectarea convenţiilor, acceptarea necesităţilor, sublinierea calităţilor şi diversitatea.
De altfel, americanul Fr. Taylor şi francezul Henry Fayol, cei doi “părinţi” ai teoriei managementului, subliniază, în mod evident, deosebirile şi influenţele asupra practicii manageriale. Astfel, Taylor pune accent pe producţie, respectiv pe factorii economici, de eficienţă şi productivitate, pe când Fayol consideră ca fundament al teoriei managementului buna administrare organizatorică, precum şi repartizarea sarcinilor de conducere.
Managementul calităţii totale (Total Quality Management) – cel mai nou curent în management – apare în Japonia ca rezultat al tradiţiei culturale japoneze, în care ataşamentul faţă de companie este total şi în care ţinta fiecărei persoane se supune ţintelor generale ale companiei, încât lupta pentru calitatea totală se duce pretutindeni şi în orice loc: de la portar până la director, iar eficacitatea afacerii este ţinta supremă.
Astfel încât, deşi cultura noastră se apropie mai mult de valorile europene bazate pe diverse teorii ale managementului apărute în Europa, ceea ce a pus pe roate industria culturală la noi este teoria americană a managementului.
Într-o societate cum e a noastră, în care nici în economie, şi cu atât mai puţin în cultură, succesul în muncă şi afaceri nu este considerat esenţial, iar viitorul aproape că frizează miracolul atunci când este vorba de planificare pe termen scurt, cunoaşterea managementului american, iar în cultură, aplicarea, cu precădere, a managementului calităţii totale, ar putea constitui un pas real în direcţia realizării doritei dimensiuni economice a culturii.

Care sunt componentele managementului cultural ?
Când vorbim despre management cultural, vorbim despre:
1. Politica culturală.
2. Dezvoltarea culturală.
3. Descentralizarea culturală.
4. Managementul strategic al instituţiilor culturale.
5. Managementul instituţiilor de cultură.
6. Managementul proiectelor culturale.
7. Economia culturii.
8. Cercetarea culturii.
9. Schimburile şi cooperarea culturală.
10. Reţele culturale tematice.

Referinţe bibliografice:

1. Castell, Manuel, « La société en réseaux », Fayard, novembre 1998, 613 p.
2. Corbeanu, Aura, Managementul proiectelor culturale, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2000.
3. DeVlieg , Mary Ann (IETM), “Working group report of the conference with Member State Cultural Ministeries and European Cultural Networks”, March 1997. (English version), 4 p.
4. DeVlieg , Mary Ann, (IETM) in collabortion with Dragan Klaic (EFAH) et Carla Delfos (ELIA) « A strategique culture programme for Europe » (English version), 6 p.
5. DeVlieg , Mary Ann (IETM), travail collectif, « Towards Setting Evaluation Criteria for Cultural Networks in Europe », A-lines EP Meeting, July, 10, 2001, (English version), 13 p.
6. Flood , Mik, « Networks in the Cultural Sector », IETM, January 1998, Brussels. (English version), 5 p.
7. Forum des Réseaux Culturels Européen, « Manifeste des réseaux culturels
européens », Bruxelles, 1997, 2 p.
8. IETM, Etude «How networking works », publiée par the Arts Council of Finland, Spring 2001, (Version française), 86 p.
9. Năstase, M., Lideri, leadership şi organizaţia bazată pe cunoştinţe, Bucureşti, Editura ASE, 2007.
10. Năstase, M., Cultura organizaţională şi managerială, Bucureşti, Editura ASE, Bucureşti, 2004.
11. Parrochia, Daniel (sous la direction de), « Penser les réseau », synthèse du colloque organisé à Montpellier le 20, 21 mai 1999, éditions Champ vallon, 2001, 285 p.
12. Pehn , Gudrun, « La mise en réseaux des cultures, le rôle des réseaux culturels européens », édition du Conseil de L' Europe, Belgique, septembre 1999, 110 p.
13. Roeder-Zerndt , Martin, « The politics of Networking », ITI Germany/ theater derWelt, Berlin, november 1999, (English version ), 10 p.
14. Staines , Judith, « Working groups: Network Solutions for Cultural Cooperation in Europe- Les réseaux: un avenir pour la coopération culturelle en Europe », efah/feap, Brussels, 1996, (Version française), 35 p.
15. Zecheru, Vasile, Management în cultură, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2002.

luni, 15 noiembrie 2010

Imaginea bibliotecii în comunitatea localăpp

Check out this SlideShare Presentation:

Cum ne inscriem?

Instrucţiuni curs
Bun venit !

Cum te înscrii?
Dacă ai primit o invitaţie la bibliotecaanima@googlegroups.comşi doreşti să participi la Cursul de animaţie şi management cultural, apasă accept invitation.
Poţi de asemenea să intri pe blogul bibliotecaanima.blogspot.com, să dai clic pe fiti interesat acolo deasemenea vor fi postate toate materialele cursului, acolo poţi trimite comentariile cu privire la modulele cursului, deci cursul va fi şi mai interactiv.
Cum înveţi?
Prima tema postată este Introducere în animaţia de bibliotecă,te rugăm să o citesti, în timp de maxim 2 săptămâni, tema 2 va fi postată imediat după cele 2 săptămâni, în continuare tema 3 etc.
Cum evaluăm?
Va trebui să răspunzi la nişte întrebări postate pe blog, şi asta va fi autoevaluarea ta, pe care te vom ruga să o trimiţi prin mail la googlegroup ca să vedem toţi cei înscrişi că aşti un om corect. Astfel, trimiţându-ne acest mic test ne vom putea monitoriza stadiul la care ne aflăm.
Cum păstrăm legătura?
Până în februarie când ne vom întâlni toate temele postate pe blog vor fi parcurse, şi micile evaluări trimise pe mail la bibliotecaanima@googlegroups.com.
Ce e bine de ştiut: toţi partenerii implicaţi au un anume rol, pentru a face totul cum se cuvine vă rugăm să respectaţi termenele. ANBPR prin d-na Doina Popa ne-a promis că va posta cursul nostru pe site ul ANBPR şi că ne va pune la dispoziţie platforma de internet pentru materialele de curs, deci va fi o diseminare la nivel naţional, deasemenea prin blogul Biblionet dar şi al Tinerilor bibliotecari din Romania vom fi la fel de vizibili.
La final? ANBPR va acorda o diplomă unde toţi partenerii vor fi prezenţi.
Toţi paşii îţi vor fi arătaţi pe măsură ce ne vom apropia de cursul practice. NU uita să vizualizezi prezentarea cursului pe slideshare.
Mult success!!!!!!
Echipa de proiect” Biblioteca prinde viaţă”
Info proiect: blogtibro.wordpress.com

Invitatie

INVITAŢIE
„Animatie în biblioteca si Management cultural”
14 noiembrie 2010 - 03 februarie 2011
Filiala ANBPR Harghita, Biblioteca Municipala „George Sbârcea” Toplita, în parteneriat cu
ANBPR, IREX România – Biblionet BiBiblioteca Judeţeana „Gh. Asachi” Iaşi – Centrul de
Informare Comunitara, Biblioteca Judeteana „Kájoni János”- Miercurea-Ciuc va invita la
cursul de formare în Management cultural derulat prin proiectul „Biblioteca prinde viata”.
Traineri: Aurica Dvoracic, Biblioteca „Gh. Asachi” Iasi – Centrul de Informare Comunitara, Bedo
Melinda, Biblioteca Judeteana „Kájoni János”- Miercurea-Ciuc.
Sesiunea teoretica (14 noiembrie 2010 - 14 februarie 2011) va conţine urmatoarele module:
I. Management cultural;
II. Iniţiere în animaţia de biblioteca;
III. Servicii de biblioteca;
IV. Ce înseamna interesul real al utilizatorilor?
V. Proiecte de animaţie culturala;
VI. Resurse internet pentru bibliotecari;
VII. Comunicarea în public;
VIII. Promovarea bibliotecii si comunicarea cu comunitatea.
Modulele teoretice vor fi primite pe e-mail si postate pe blog: bibliotecaanima.blogpost.com,
postarea se va face la fiecare 2 saptamâni, timp în care cursantii vor putea sa studieze materialele
nou postate.
Sesiunea practica (01 - 03 februarie 2011) va fi gazduita deBiblioteca Municipala „George
Sbârcea” Toplita.
Înscrierile se fac prin ANBPR Harghita, la email: bedomelinda@yahoo.com, sau telefonic, la
biblioteca “George Sbârcea” Toplita, tel.: 0266 341 237, sau via email la adresa
bibliotecaanima@googlegroups.com.
Proiectul se implementeaza ca aplicatie în cadrul „Scolii de vara pentru tinerii bibliotecari” 2010,
organizata de IREX România si ANBPR în cadrul Programului Biblionet.
Mai multe detalii puteti gasi la: http://blogtibro.wordpress.com.

miercuri, 10 noiembrie 2010

Animatie

Check out this SlideShare Presentation:
INVITAȚIE
„Animaţie în bibliotecă şi Management cultural”
14 noiembrie 2010- 3 februarie 2011

Filiala ANBPR Harghita, Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Topliţa, în parteneriat cu Biblionet, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași – Centrul de Informare Comunitară și ANBPR vă invită la cursul de formare în Management cultural derulat prin proiectul „Biblioteca prinde viaţă”.
Traineri: Aurica Dvoracic, Biblioteca „Gh. Asachi” Iaşi – Centrul de Informare Comunitară, Bedo Melinda, Biblioteca Judeţeană „Kájoni János”- Miercurea Ciuc.
Sesiunea teoretică: 14 noiembrie 2010- 14 februarie 2011ce va avea în vedere modulele:
I. Management cultural;
II. Inițiere în Animația de bibliotecă;
III. Servicii de bibliotecă;
IV. Ce înseamnă interesul real al utilizatorilor?
V. Proiecte de animație culturală;
VI. Resurse internet pentru bibliotecari;
VII. Comunicarea în public;
VIII. Promovarea bibliotecii şi comunicarea cu comunitatea;
Modulele teoretice vor fi primite pe e-mail şi postate pe blog: bibliotecaanima.blogpost.com, postarea se va face la fiecare 2 săptămâni, cursanţii având un interval de două săptămâni în care să studieze materialele nou postate.
Sesiunea practică 1 - 3 februarie 2011, la Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Topliţa.
Inscrierile se fac prin ANBPR Harghita, la mail: bedomelinda@yahoo.com, sau la biblioteca “George Sbârcea” Topliţa, tel 0266341237, sau bibliotecaanima@googlegroups.com
Proiectul se implementează ca aplicaţie în cadrul „Şcolii de vară pentru tinerii bibliotecari” 2010, organizată de IREX şi ANBPR în cadrul Programului Biblionet. Mai multe detalii puteţi găsi la: http://blogtibro.wordpress.com

marți, 2 noiembrie 2010

prezentarea Cursului de animatie pentru bibliotecari

http://www.slideshare.net/LazarViorica/animatie-5633495

Bun venit!

Bun venit in grupul bibliotecii Anima!
Este o biblioteca virtuala, cu legaturi in bibliotecile judetelor Harghita si Covasna!
In cadrul proiectului Biblioteca prinde viata!
Suntem bibliotecarii dornici sa aiba o biblioteca ideala, unde cititorul sa fie bucuros ca intra, gaseste deschidere, caldura, etc.
Prin cursul Animatie si management cultural dorim sa ne imbogatim si sa ne fixam notiuni deja stiute sau intuite.
Totul este in noi!